vineri, 9 noiembrie 2012

Jurnal de student

Motto: Orice secunda conteaza azi, totul se deplaseaza atat de rapid, iar eu, oricat as incerca nu pot sa tin pasul cu viata.

2012 se apropie de sfârșit, iar noi, fosta a XII- a F, suntem deja în al doilea an de facultate și experimentăm in fiecare zi palpitanta viața de student. Mai aproape, sau mai departe de casă, de orășelul nostru natal, gândul ne zboară acolo în fiecare zi… Câte amintiri pe coridoarele bătrânului Mircea, în sala 35 sau in aglomerata curte a elevilor! Sunt toate vii în mințile noastre și le vom purta în suflet mult timp de acum inainte. Uitați aici câteva cuvinte de la NOI:

Florina Roșu(Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București): Bună ziua! :) Eu sunt foarte bine, ocupată cu proiecte extracurriculare, training-uri, cursuri care devin din ce în ce mai dificile, mai absconse dar fără îndoială mai fascinante, am și ceva timp liber pentru relaxare...Toate mi-au ieșit până acum așa cum mi-am dorit, m-am menținut în top și în primul an academic destul de ușor aș zice, dar pe măsură ce trece timpul lucrurile se complică, încerc să fiu concentrată asupra obiectivelor așa cum ne-ați învățat: câte o treaptă mai sus, puțin câte puțin. Îmi este dor de liceu, de doamna diriginta, de orele de literatură, de ludicul din ele în care aveam libertate deplină să gândim în toate direcțiile posibile. Acum scriitura e mai rigidă, mult mai tehnică, mai plată, educă pe o singură coordonată. Dar...când mi se face dor, caut repede poezii pe Internet și îmi reamintesc cu plăcere de perioada liceului, de conceptele operaționale, parcă ar fi o altă dimensiune de existență. Sper că sunteți bine cu totii , că noii elevi se ridică la înălțimea așteptărilor (măcar unii!) și vă doresc o toamnă frumoasă! :)

Radu Constantinescu(Facultatea de Psihologie si Științele Educației, București): Bună ziua, doamna dirigintă! Bună ziua, domnilor profesori! Mă bucur enorm să scriu acest mesaj pe care să îl pot împărți cu toată lumea. Eu sunt foarte bine, abia ce am alergat la un maraton, organizat in centrul capitalei și mă pregătesc să merg în Herăstrău să-mi termin de citit cursul. Al doilea an academic a inceput foarte armonios, cu o mulțime de activități și distracții. Acum câteva zilei, m-am întâlnit cu Ovidiu și ne-am adus aminte de momente din liceu și de toate momentele plăcute și mai putin plăcute. A fost foarte fain și abia astept să ne întâlnim cu toții. Vă pup!

Ovidiu Tîlvîc(SNSPA, Științe politice, București): Spre deosebire de ceilalţi colegi, eu nu sunt la fel de bine, întrucât m-am ales cu o bronşită şi o pneumonie interstiţială (partea bună, în schimb, este că mă recuperez destul de repede, zic eu). Al doilea an academic a început destul de lejer, iar noile cursuri par foarte atractive. După cum spunea şi Radu, acum câteva zile ne-am adus aminte cu drag de toate momentele din liceu, fie ele bune sau rele. Vă doresc tuturor un an şcolar plăcut, o toamnă deosebită şi numai lucruri bune!

Mădălina Poienaru(University College of Northern Denmark): Dragi domni profesori și colegi, eu mă lupt să supraviețuiesc vremii ploioase din Danemarca. Nu prea dispun de timp liber în această perioadă pentru că deja am început să mă pregătesc pentru examenele de la inceputul lunii decembrie. Cursurile și proiectele de la facultate imi ocupă majoritatea timpului, așă că weekendul este dedicat danezei și relăxarii. Urmează să susțin cel de-al treilea examen la limba daneză, așadar acum mă cuibăresc în pat, la căldurica și lecturez "Rățușca cea urâtă" varianta în daneză. Sper că sunteți bine cu toții oriunde v-ați afla.

Evelyn Oprea(Aberdeen University, UK): Aici a plouat neîncetat vreo trei zile la rând... uitasem că exista soare, dar azi și-a făcut și domnia sa apariția, cu dinți bineînțeles. În rest... mă lupt să am puțin timp liber pentru învățat și prieteni. Școală+job= program încărcat și oboseală cât cuprinde, de ieșit în oraș, nici nu se mai pune problema… Au inceput și aici să cadă frunzele, dar aș zice, mai degrabă, că mă așteaptă o iarnă timpurie, judecând după temperaturile de -1 grad de săptămâna trecuta. Mi-e dor de orășelul nostru cu straie tomnatice, de străduțele mici acoperite de frunze gălbui, de blocul meu cu patru etaje... de un câine fără stăpân cu ochi blânzi. Singurele patrupede pe care am ocazia să le întâlnesc în Aberdeen, sunt prea cu nasul pe sus, prea pieptănate, prea des duse la salon... Un Grivei autentic, mi-ar face ziua mai bună. Eh, da veți spune că sunt putin ciudată, mă știți cu toții deja... Ador câinii, fie ei și maidanezi. Imi lipsesc și orele de liceu... când vedeam aceleași fețe zilnic. Acum simt cum zilele trec prea repede, prea goale, prea multe fără sens... Vă îmbrațișez cu drag pe toți, foști colegi și profesori! Doamna dirigintă, parcă mi-e dor să mă și certati așa părintește!

Grațiela Vlad (Universitatea Constantin Brâncoveanu, Rîmnicu Vâlcea): Mă bucur enorm să văd că sunteți bine! Ovidiu, îmi pare foarte rău să aud că ai reusit să răcești așa puternic, dar sunt convinsă că îți vei respecta tratamentul și vei reuși să scapi. Cât despre mine... Sunt iar boboacă :)). Timp nu prea am pentru că odată cu noua mea specializare: Comunicare și Relații Publice, am descoperit ceva ce nu știam -sau daca știam, refulasem profund:o pasiune aparte pentru citit. Deci timpul mi-l ocup cu analiza Frumosului... scriu, citesc, mă bucur de minunile din jur și multumesc pentru soarele ce incă mai strălucește pe cer, in micuțul dar minunatul noastru oraș. Vă pup pe toți! Și vă mulțumesc că nu m-ați uitat!

Ana Olănescu (University of London, UK): Mă bucur foarte mult de fiecare dată când aud vești bune de la foștii colegi pentru că așa cum mă așteptam, suntem cu toții la înăltime, oriunde ne-am afla! Sunt foarte recunoscătoare pentru faptul că am facut parte din colectivul IX-XII F, am învațat foarte multe și intotdeauna clasa noastră și CN Mircea cel Batran vor rămâne un important sistem de referință în viața mea. Cât despre mine, nu pot să mă plâng de nimic. Imi trăiesc visul și muncesc din greu pentru a merge la o facultate de top în anul 3 in Japonia (preferabil Tokyo). Vă aștept cu drag în vizită la Londra, sunteți cu toții bineveniți oricând! Din păcate nu voi veni de sarbători acasă, așa că poate ne vom colinda pe Skype. Vă pup pe toți și pe dumneavoastră doamna dirigintă! Vă multumesc pentru că ne tineți mereu aproape!

Sandra Smaranda(Brunel University, London): Sunt fericită să aflu că toți sunteti bine și aveti numai lucruri interesante de povestit. Trebuie sa fiu de acord cu Japo, mă simt mândră de faptul că am facut parte din acest colectiv pentru că am avut de învățat doar lucruri bune. Anul II sună promițător, îmi place mult ceea ce fac și asta e cel mai important. E mult mai greu anul ăsta, deoarece trebuie să depun efort triplu, dar nu mă deranjează pentru că asta face parte din evoluția mea. Doamna dirigintă, domnilor profesori, vă trimit numai gânduri bune și sănătate. Iar vouă, colegilor vă doresc ca anul II să vă aducă numai succese și experiențe frumoase !