Ziua Comunicării

Astăzi am luat parte la un eveniment organizat de Universitatea Constantin Brâncoveanu, în incinta Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul"

"Cultură şi Civilizaţie din România"

Pentru a nu obosi cu foarte multe informaţii, am ales spre a posta selectiv câteva lucruri esenţiale surprinse în lucrarea noastră. 

Echipa CNMB, Râmnicu Vâlcea:

Profesori coordonatori:
• Lăcrămioara Sîiulescu, Mariana Trainea, Maria Ţanea 

Elevi:
• Petra Rada Constantinov, Mircea Ioan Gherghina, Graţiela – Teodora Vlad 

„Strigă moartea la fereastră
Spoveditute-ai nevastă!
Vai eu nu m-am spovedit.
Că de moarte n-am gândit
Că de moarte de gândeam
7 popi îmi aduceam,
7 popi din şapte sate,
7 care ferecate
Să le umplu de păcate.”
(Bocet de la Vaideeni) 

Viaţa individuală, oricare ar fi tipul de societate, constă în a trece succesiv de la o vârstă la alta, de la o ocupaţie la alta. Orice schimbare în starea unui individ comportă acţiuni şi reacţiuni între sacru şi profan, acţiuni şi reacţiuni care trebuie reglementate şi supravegheate astfel încât societatea generală să nu sufere nici lezări, nici deteriorări. 

Însuşi faptul de a trăi determină treceri de la o stare la alta, fiecare individ parcurge o succesiune de etape ale căror începuturi şi finaluri formează ansambluri de acelaşi ordin: naşterea, adolescenţă, căsătoria, paternitatea, maternitatea, propăşirea materială, specializarea ocupaţiei, moartea, şi fiecăruia dintre aceste ansambluri raportându-li-se ceremonii ale căror obiect este identic: realizarea trecerii individului dintr-o situaţie determinată la o altă situaţie determinată. 

Trecerea de la o stare la alta se face pe baza unor credinţe, respectându-se obiceiuri care se manifestă prin ceremonialuri şi ritualuri. 

Pentru început trebuie precizat câmpul ce cercetare al problemei noastre. Cercetarea concretă şi interpretarea la care am supus materialul începe cu prevestirile de moarte, continuă cu ceremonia propriu-zisă şi se sfârşeşte dincolo de ea, în actele ce se produc până la patruzeci de zile.
Actul morţii şi înmormântarea se leagă de toate celelalte manifestări din ciclul vieţii (naştere şi căsătorie) cu angajări şi implicaţii duble. 
Prima parte a lucrării reprezintă o reconstituire a principalelor momente din viaţă, mai mult decât atât are la bază o reconstituire a fenomenelor prin date imediate, elementare şi mai mult sau mai puţin concrete.
A doua parte a lucrării o constituie chiar ancheta în teren şi o scurtă analiză pe baza materialului cules şi ordonat. Fenomenul morţii şi al înmormântării este alcătuit din mai multe părţi şi o seamă de momente în desfăşurare, care nu sunt nimic altceva decât fapte organice de fapte impuse de realitate, cu forme şi funcţii deosebite şi precise în unitatea mare a fenomenului. 
Din informaţiile culese de noi rezultă că pregătirea fizică a celui decedat pentru plecare se defăşoară prin scăldarea şi gătitul mortului. În comunele Vaideeni şi Runcu se îmbracă cei bătrâni în costum naţional în timp ce în comuna Ghioroiu în costum negru. De asemenea apare şi bradul împodobit de nuntă în cazul celor care au murit necăsătoriţi, care la Runcu şi ghioroiu se duce cu vârful în jos. Cel decedat este aşezat pe o laviţă sau pe o masă cu picioarele indreptate către usă. În toate cele trei sate este prezent banul pentru plata vămilor, banul punându-se pe degetul mic al mortului în satele Runcu şi Ghioroiu.
Este prezentă informaţia, la Runcu, că celui născut cu tichie i se bate un cui şi nouă bucăţi de lemn de rug (măceş) în piept. Se consemnează legarea picioarelor şi a bărbiei celui decedat cu fir negru şi roşu sau alb. 
La Ghioroiu, prin mână îi sunt trecute cereale (porumb sau grâu) pentru a nu pleca mortul din casă cu norocul, iar dacă a fost un om rău se vor bate câteva cuie în jurul său.
Jocurile de priveghi nu sunt întâlnite în nicio comună. În ceea ce priveşte bocetul, acesta se regăseşte în toate cele trei zone analizate însă până în ziua de astăzi, tradiţia consemnată a rămas numai în cazul comunei Vaideeni. Găina neagră sau oaia neagră este dată peste mormânt în toate cele trei comune. În drumul spre cimitir, sunt trei opriri obligatorii. La Ghioroiu se mai opreşte şi în locurile dragi mortului. La aceste opriri se aruncă bani. În legătură cu masa de pomenire există o diferenţă privind momentul în care se face: la Vaideeni şi Ghioroiu după înmormântare, la Runcu înainte.
După înmormântare se asigură tămâierea şi aducerea apei .
În concluzie, deşi suntem zonă de tranziţie, în cele trei comune secvenţele ritualului sunt aproape identice, cu foarte puţine deosebiri ce nu lezează însă tradiţiile de înmormântare.

Lansare de carte - Editura Betta, Bucureşti Sala Filarmonicii din Rm. Vâlcea