Eminescu n-a existat.
A existat numai o ţară frumoasă
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai
Şi nişte ape ca nişte copaci curgători
În care luna îşi avea cuibar rotit.
(...)
Au mai existat şi nişte tei,
Şi cei doi îndrăgostiţi
Care ştiau să le troienească toată floarea
Într-un sărut.
Şi nişte păsări ori nişte nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi şi mişcătoare şesuri.
Şi pentru că toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus Eminescu.
6 comentarii:
Li s-a spus Eminescu!
Daca nu el atunci cine?
e bine sa fim optimisti. in legatura cu tineretul, speranta unei lumi mai bune...
Andy, aici vorbim de Eminescu, nu de Fizz:)))
La anu sper ca ne vom organiza mai din timp...si astfel sa reusim o activitate si mai frumoasa:)
Felicitari tuturor colegilor pentru implicare, si nu in ultimul rand doamnei Diriginte, care a fost alaturi de noi!:*
Andy, aici vorbim de Eminescu, nu de Fizz:)))
La anu sper ca ne vom organiza mai din timp...si astfel sa reusim o activitate si mai frumoasa:)
Felicitari tuturor colegilor pentru implicare, si nu in ultimul rand doamnei Diriginte, care a fost alaturi de noi!:*
Domnului Dan Gheorge... mii de multumiri pentru ca ne rasfoiti blogul si... in ziua de astazi, fara optimism, nu am mai ajunge nicaieri!
Trimiteți un comentariu